DL Moga Iulian – Interviu

vlad — Tue, 21 Sep 2010 20:42:00 +0000

Interviu cu campionul naţional al României domnul Moga Iulian

Da-ţine câteva date despre dumneavoastră.

Mă numesc Moga Iulian, am 37 de ani si lucrez la fabrica de mobila din Simeria. Sunt căsătorit si am o fetiţă pe nume Raluca Mihaela în vârstă de 7 ani care este foarte pasionată de porumbei. Noi suntem o familie de columbofili, atât soţia mea Camelia cât şi mama mea şi fetiţa avem acelaşi hoby, columbofilia iar pentru a avea rezultatele dorite muncim toţi la porumbei.

Doamna Camelia spuneţi-ne câte ceva despre marea dumneavoastră pasiune pentru că este ceva mai neobisnuit ca o femeie să aibe acest hoby.

Eu am această pasine de mică pentru că am fost înconjurată de mică de columbofili. Tatăl meu, bunicul şi unchiul meu fiind şi ei pasionaţi de aceste gingase făpturi şi participând la concursuri am luat şi eu ,,din zbor’’ acest ,,microb’’. Înainte să îl cunosc pe Iulian concuram cu porumbeii atât eu cât şi tatăl meu dar pe nume diferite şi fiecare avea porumbeii săi. Deci am fost columbofilă cu acte în regulă dinainte să îl cunosc pe soţul meu. De fapt aşa l-am cunoscut pe Iulian, mă uitam pe centralizări şi vedeam că concurează bine şi mă tot întrebam cine este. Până la urmă am reuşit să îl cunosc în 1999 şi să ne împrietenim. După care am ajuns să ne căsătorim.

Dumneavoastră domnule Moga de când aveţi această pasiune pentreu că am văzut că soţia dumneavoastră a fost înconjurată de porumbei de mică ?

Eu nu pot să spun acelaşi lucru, am porumbei de mult timp dar prima dată m-am înscris în asociaţie în anul 1997 iar în 1999 am reuşit să ocup locul 2 pe ţară la categoria Demifond Palmares. Eu nu am concurat de mic cu porumbeii, aveam porumbei primiţi cadou care îi ţineam prin grajd fără condiţii şi fără să ştiu ce sunt acelea concursuri. Acest porumbel care a reuşit să se situeze pe locul 2 la demifond palmares este un porumbel pe care l-am cumpărat de la un prieten pe un sac de porumb. Acest porumbel a fost scos dintr-un porumbel dat de domnul Bizdrigheanu la tombola de la expoziţia naţională care s-a ţinut la Deva.

Aş vrea să o întreb şi pe Raluca fiica dumneavoastră câte ceva despre porumbei pentru că am înţeles că se pricepe şi ea foarte bine la acest fenomen. Raluca cum de îţi plac porumbeii aşa de mult? Am văzut că le ştii seriile porumbeilor din cap şi îi cunoşti la fel de bine ca şi mama şi tatăl tău.

Eu am crescut printre porumbei şi de mică îi îndrăgeam. Îmi plac foarte mult şi petrec mult timp printre ei. Aşa am reuşit să îi cunosc iar înainte să înceapă concursurile împărţim puii în 3. Fiecare ne alegem câte un lot de 12-13 porumbei pe fiecare şi aceea sunt porumbeii nostri. Ştiu toţi porumbeii iar la cei cu rezultate bune le ştiu şi seriile de pe inel.

Spune-ne cum îi ajuţi tu pe părinţii tăi să pregătească porumbeii pentru concurs?

Eu împreună cu bunica mea facem curat la porumbei zilnic iar când vine mama de la servici o ajut să pregătească apa cu produse şi mâncarea şi mergem să îi hrănim.

Doamna Camelia cele mai bune rezultate ale dumneavoastră când au apărut?

Prin anul 2001 parcă am reuşit să mă situez cu un porumbel în primii 100 pe ţară la categoria Viteză Palmares. Interesant este că acel porumbel se trăgea dintr-un porumbel pe care l-am primit eu cadou de la Iulian pentru că deja în acea perioadă ne cunosteam. Atunci concuram de la casa părintească dar pe numele meu. Şi atunci împărţeam porumbeii cu tatăl meu dar şi acum numai că în present îi împărţim în 3. Şi să ştiţi că cei mai buni pui au fost aleşi de Raluca inclusiv campioana noastră ea a ales-o de pui. De exemplu anu trecut am avut 37 porumbei şi i-am împărţit în felul următor – 13 Raluca, 12 Camelia şi 12 eu. Cei mai buni au fost aleşi de Raluca. Iar la finalul sezonului eu cu Iulian am rămas cu câte unu fiecare iar Raluca cu 9 din care 5 au fost în expoziţia naţională de la Brasov.

Ce categorie/categorii de concursuri preferaţi?

Suntem adepţii concursurilor de viteză – demifond.

Ce porumbei deţineaţi la începuturile dumneavoastră în columbofilie?

La început aveam porumbei pripăşiţi şi porumbei primiţi cadou.

Iar în prezent?

În prezent deţinem porumbei de la domnul Olteanu Cosmin, Bilan Florin, Chicheanu Bebe, Toncu Stefan, Nicu Bizdrigheanu, Pârvulescu Liviu etc. Ţin să precizez că avem foarte puţini porumbei la matcă şi foarte puţini străini. Am primit mulţi porumbei cadou de la crescătorii enumeraţi mai sus care sunt consideraţi de noi galacticii sportului columbofil românesc. Aş vrea să mai spun că în 1999 la expoziţia de la Cluj am primit cadou de la domnul Bizdrigheanu o femelă ce urma să o vândă şi nu a mai vândut-o. Am povestit cu dânsul atunci la expoziţie şi a fost foarte surprins să vadă o fată care se pricepe aşa de bine la porumbei şi la regulamentul naţional sportiv încât a zis că îmi face mie cadou acea femelă dar cu condiţia să pun în pereche cu un mascul pe care l-a cumpărat Iulian de la dânsul. În acea perioadă eram împreună dar nu eram căsătoriţi şi nu stăteam împreună. I-am dat lui acea femelă şi am pus-o în pereche cu masculul respectiv. Din aceşti 2 porumbei a ieşit un pui în anul 2000 care a reuşit să facă în 2003 norma la AS Palmares. A fost primul porumbel din Judeţul Hunedoara care a făcut această normă.

Ce metodă de zbor folosiţi? Văduvia sau naturalul?

Până în anul 2008 am zburat numai la natural. Din anul 2008 la îndemnul domnului Olteanu Cosmin am trecut la văduvie. Domnul Olteanu ne-a sfătuit să practicăm văduvia pentru că noi aveam porumbei la reproducţie numai de la crescători care practicau văduvia de mult timp. Ne-a fost frică la început să abordăm această metodă pentru că nu prea cunosteam acest sistem de joc dar se pare că a dat roade.

Cum vă este compartimentată crescătoria?

Avem 2 compartimente pentru masculii văduvi de câte 10 boxe fiecare, unul pentru femelele masculilor văduvi , un compartiment mic pentru reproducători şi un compartiment destinat puilor. Eu fiind de meserie tâmplar mi-am construit toată crescătoria singur inclusive feţele de boxă, hrănitori, boxe etc.

Ce număr de porumbei deţineţi?

Avem un număr mic de porumbei. Nu intrăm în iarnă cu mai mult de 80 porumbei. Spre exemplu în prezent avem 4 masculi şi 8 femele la reproducţie iar restul sunt maturii întorşi de la concursuri şi puii.

Cum pregătiţi văduvii pentru sezonul de concursuri?

Nu facem lucruri complicate. Înainte de primele concursuri asociaţia noastră face câteva antrenamente unde angajăm toţi porumbeii. Nu îi antrenăm înainte separat de asociaţie. De la început avem porumbeii trecuţi pe văduvie şi rămân asa pentru primele 10 etape. După primele 10 etape trecem porumbeii pe natural pentru că după 10 etape de văduvie se cam plictisesc şi nu mai sunt aşa de motivaţi ca la început. Iar următoarele etape câte mai sunt în planul de zbor (4 în general) le zburăm la natural. Nu îi antrenam între concursuri. În jurul crescătoriei sunt lăsaţi o singură dată pe zi la ora 17 pe rând, femelele urmate de masculi. Când vedem că porumbeii nu se antrenează bine în jurul crescătoriei îi ţinem forţat să zboare dar nu mai mult de 20 minute. Asta se întâmplă de obicei la începutul sezonului când porumbeii nu sunt intraţi în formă. În rest se antrenează singuri suficient fără să îi forţăm.

Ce mâncare primesc văduvii dumneavoastră în perioada concursurilor?

Mâncarea pe care o primesc pe întreaga perioadă a concursurilor este cumpărată de la domnul Mircea Radu din Cugir. Este mâncare la sac de la firma Vanrobeyers nr. 29. Noi nu folosim dietă la sosire sau alt fel de mâncare. Aceasta este mâncarea pe care o primesc de la începutul până la sfârşitul concursurilor. Doar înainte de îmbarcare primesc uneori câteva seminţe mici. Masculii nostri sunt hrăniţi individual în boxă de două ori pe zi la ore fixe cu câte o lingură de mâncare per porumbel. Iar femelele primesc mâncarea în hrănitorul comun având aceeaşi raţie de 1 lingură per porumbel la fiecare masă. Apa o au tot timpul zilei la discreţie. Reproducătorii primesc tot mâncare la sac dar au mâncarea la discreţie fiind hrăniţi cam de 3 ori pe zi.

Motivaţi în vre-un fel văduvii înainte de etapă?

Înainte de fiecare etapă văduvii sunt lăsaţi să se întâlnească cu femelele timp de 30 minute aproximativ, diferând foarte puţin la unele etape. În general urmărim ca masculii să nu calce femelele dar spre surprinderea noastră anul acesta un mascul a călcat femala lui şi a venit primul pe concurs. După ce sosesc de la concurs îi lăsăm cam o oră împreună, depinde şi de etapă după care îi despărţim. În timpul săptămânii masculii au cuibarul cu fundul în sus şi pot sta pe el. Le întoarcem cuibarele când îi lăsăm să se vadă şi rămân asa şi când se întorc de la concurs.

Ce tratamente primesc porumbeii dumneavoastră doamna Camelia?

Când vine vorba de tratamente apelăm la cel mai priceput în domeniu din ţară după părerea mea, la domnul Bilan Florin. Ori de câte ori am avut vre-o problemă de sănătate la porumbei l-am sunat pe domnul Bilan să-i prezentăm simptomele porumbeilor iar dânsul ne zicea ce să le dăm. Poate nu o sa ma credeţi dar de fiecare dată tratamentul pe care ni la recomandat a dat roade imediat. Ştie compoziţia produselor antibiotice care se găsesc la noi în ţară din cap. Am avut o problem la pui şi l-am sunat să-I prezentăm simptomele. Ne-a zis să le dăm 4 în 1 mix şi am zis că nu avem decât nifuramicin. Ne-a zis că e bun şi a început să ne enumere ce conţine el fiind în maşină. Este un adevărat medic pentru porumbei. Noi nu facem tratamente cu antibiotice niciodată fără să avem probleme. Stăteam la discuţii cu un columbofil din Bucureşti şi am ajuns şi la subiectul antibioticelor. Acesta l-a întrebat pe soţul meu dacă el ia medicamente de durere de cap dacă pe el nu îl doare capu. Iar de aici am ajuns să nu dăm antibiotic porumbeilor numai când au simptome de boală şi în timpul sezonului când intră în contact cu alţi porumbei în maşina de transport.

Porumbeii dumneavoastră primesc produse suplimentare în timpul sezonului?

Da, primesc. Avem un program pe care îl respectăm cu stricteţe. Primul program pentru văduvie l-am primit de la domnul Toncu. Programul primit de la domnul Toncu l-am folosit în sezonul 2008 iar în 2009-2010 am modificat acest program puţin după ce am mai auzit şi noi şi după ce ne-am mai documentat în privinţa aceasta. După ce ne-am consultat cu mai muţi columbofili de elită din România am hotărât să dăm aproape orice produs 2 zile pentru că altfel organismul porumbelului nu poate să asimileze produsele într-o singură zi, mai ales văduvii care beau foarte puţină apă. Produsele pe care noi le folosim sunt: K+K 3000 pe mâncare, avipharm la sosire, gervit, carni speed miercurea şi joia,drojdie de bere, dextrotonic primesc vinerea şi sâmbăta împreună cu full speed şi tricogo, un produs pe bază de 9 uleiuri, naturaline iar la fiecare sosire de la concurs le dăm antibiotic în apă o zi şi anume- într-o săptămână primesc gambakokzid pentru tricomonoză, în următoarea nifuramicin pentru salmoneloză şi întro săptămână gambazin pentru căile respiratorii. Aşa procedăm în fiecare săptămână până la terminarea concursurilor. Cam asta primesc porumbeii noştri în timpul sezonului.

Cum vi s-a părut sezonul care tocmai s-a încheiat?

Anul acesta am avut un sezon extraordinar de greu, cu pierderi foarte mari şi din păcate s-au pierdut porumbei buni şi foarte buni. Nu pot să îmi dau seama care a fost motivul dar se pare că toată ţara a avut un sezon cu maturii dificil. Sperăm să vină şi vremuri m-ai bune.

Ce regim primesc puii dumneavoastră? Puii participă la concursuri?

Nu avem un regim special pentru pui. Doar că noi ne împerechem în ianuarie reproducătorii şi avem pui destul de maturi când începe sezonul cu puii în toamnă. Participam cu puii întreg planul de zbor aproximativ 10 etape, dar am observat că puii ce încheiau normă şi normă foarte bună anul următor ori îi pierdeam ori făceau doar 2-3 etape bune. De aceea anul acesta îi vom angaja doar 3-4 etape necesare pentru a se obişnui cu maşina şi pentru a acumula experienţă.

Enumeraţi-ne 1-2 porumbei pe care îi consideraţi cei mai buni.

Cei mai buni porumbei ai nostri au fost 2 fraţi de cuib ,,61’’ şi ,,62’’. ,,62’’ este şi campioana naţională.Un alt zburător foarte bun a fost ,,13’’. Cei doi fraţi de cuib au reuşit să ocupe locul 2 şi 3 pe maşină la un concurs cu maturii. Ar mai fi şi alţii dar cam aceştia sunt favoriţii ca să zic aşa.

Ce planuri de viitor în materie columbofilă aveţi?

Să avem concursuri reuşite cu cât mai multe locuri fruntaşe. În rest sănătate şi putere de muncă.

Ca şi o remarcă aş dori să mai spun că am rămas foarte impresionat de Doamna Moga şi de fica celor doi în vârstă de numai 7 anişori care se pricep la porumbei mai bine decât foarte mulţi columbofili bărbaţi din România Pe doamna Moga o pot numi o columbofilă extraordinar de pricepută care are un aport substanţial în rezultatele domnului Moga Iulian. Câtă pasiune şi pricepere columbofilă am văzut la această familie nu am mai văzut nicăieri. Am rămas foarte plăcut surprins şi de calitatea porumbeilor dar mai ales de calmul şi ataşamentul acestor porumbei faţă de crescător. Noi vă mulţumim pentru amabilitate şi vă dorim multe succese şi realizări pe viitor.

Iată şi câteva rezultate de top ale Domului Moga Iulian

Etape inculse în centralizări Crescători anul competiţional 2009:

Oroshaza 03.05.2009 8.310 porumbei loc 1 cu 2,04 pct. - VITEZĂ

Tass 1 17.05.2009 7534 porumbei loc 1 cu 2,79 pct. - VITEZĂ/DEMIFOND

Tass 5 17.07.2009 1059 porumbei loc 1 cu 4,72 pct. – VITEZĂ/DEMIFOND

Oroshaza 7 pui 04.10.2009 2114 porumbei loc 1 cu 5,21 pct. – VITEZĂ

Tass 3 19.06.2009 1910 porumbei loc 1 cu 8,37 pct. – VITEZĂ/DEMIFOND

Interviu-Muntean Adrian

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:25:21 +0000

Multă lume vă cunoaste ca şi un columbofil împătimit. De cât timp?
Păi, de când e lumea pot să spun dar asa mai serios de prin 1998.

Dar înainte de ’98?
Înainte de 1998 nu prea am avut timp din cauza serviciului. Aveam multe deplasări şi eram mai mereu plecat iar timp de porumbei nu prea aveam. Am concurat cu porumbeii şi înainte de 1998 dar fără prea mari realizări. Zburam cam 2-3 etape pe an. Dar după 2000 am început mult mai serios şi am început să aduc porumbei de calitate de la dl. Anghel din Piteşti, de la dl. Rosenzweig din Arad.
Ce înseamnă ,,am început mai serios’’ pe lângă faptul că aţi adus porumbei?
Am început să concurez etapă de etapă. Acesta a fost cel mai serios lucru pe care l-am făcut în a concura cu porumbeii. În primul an când am început să concurez serios am reuşit să am locul 23 pe ţară la demifond palmares. Acela a fost primul început, o realizare frumoasă pentru mine. Iar acum a dat Dumnezeu şi a fost din an în an tot mai bine, au fost ani de exceptie, până în 2003-2004 am mers foarte bine, am avut rezultate chiar bune. Am avut multe locuri I pe ţară la general palmares, loc 6,7 la maraton atât la an cât si la palmares, loc 2 fond palmares si altele. La general palmares într-un an am avut super rezultate. Am avut 8 sau 9 porumbeii în primii 100 la nivel naţional.
Aveţi vre-o categorie preferată?
Nu pot să spun că am o categorie preferată atâta timp cât joc toate categoriile. Îmi place să joc la toate categoriile, toate au farmecul lor. Îmi place ca acelasi porumbel să bată şi la 100 km şi la 1000! Eu nu fac diferenţă între ei. Trebuie să zboare cap coadă. Dacă avem 14 etape într-un an trebuie să le zboare pe toate. Excepţie făcând doar porumbeii accidentaţi sau femelele care trebuie să se ouă.
În decursul anilor de unde aţi mai adus porumbei înafară de crescătorii enumeraţi mai sus? Care v-au mulţumit cel mai mult?
Care m-au mulţumit cel mai tare e combinatia Anghel – Rosenzweig cu porumbei adusi din afară din Germania. Am adus porumbei Jansen pentru a le da viteză. Am ,,acte’’ la ei dar nu mă prea interesează. Trebuie să-mi placă la mână chiar dacă are un pedigreeu bun. Dacă văd un porumbel care să-mi placă la mâna îl iau chiar şi dacă e la un copil sau la oricine altcineva. Cel mai important pentru mine e să îmi placă mie la mână.
Cum jucaţi? Natural sau văduvie?
Tot timpul am jucat la natural si aşa joc şi în prezent. Aceştia sunt împerecheaţi în ultima săptămână din februarie iar pe 3-5 martie am prima serie de ouă. Iar aceştia au pe tot parcursul sezonului ouă şi pui. Deci tot timpul sunt pe poziţie de cuib. Iar după ce se încheie sezonul de zbor îi despart cam o săptămână şi îi împerechez din nou să scoată o tură de ouă şi îi las să crească fiecare câte un pui pentru a nu napârli prea repede. Îmi doresc să năpârlescă cât mai lent si cât mai tarziu.
Şi în perioada sezonului de concurs cresc pui?
Da. Pe toată perioada sezonului cresc pui dar nu le las decât câte un pui. De exemplu la unii porumbei favoriţi le iau puii când au 15 zile să nu le dea toată mâncarea lor. Ceilalţi pui îi cobor din cuib la 22 de zile şi mă ocup mai special de ei până învaţă să mănânce singuri. E puţin mai greu dar asta e.
Câteva trucuri de motivare ne puteţi spune?
Nu prea am ce pentru că nu fac ceva ieşit din comun. La masculi le mai iau femela la o etapă dar în general urmăresc porumbeii să văd la ce pozitie de cuib vin cel mai bine pentru că unii porumbei vin bine pe pui mici, altii pe ouă şi încerc să le creez acea conditie de cât mai multe ori.
Porumbeii de un an cum îi zburaţi?
Porumbeii mei de un an participă la toate etapele scurte şi îi mai duc la un singur fond, unul de vre-o 600 km. dar asta e valabil cam pentru 80% dintre ei. Dacă unul din yearlingi are rezultate bune până la prima etapă de fond prefer să nu îl bag pentru a nu-l scoate din forma pentru viteză-demifond. Prefer să îl angajez la ultima etapă de fond dar tot una de 600 km aproximativ. Iar porumbeii maturi participă la orice fond. Dacă se face Gdansk sau orice altă etapă de maraton sau fond eu am datoria să merg indiferent până unde e nevoie pentru a-mi îmbarca porumbeii. Dacă între fonduri este vre-o etapă de până în 300- 300 şi ceva km nu îmi las porumbeii acasă ci îi angajez la acea etapă. Doar dacă e mai mare distanţa îi antrenez singur la 50 km. de două ori – miercurea şi miercurea în săptămâna îmbarcării. Astfel nu năpârlesc aşa repede şi nici nu ies din formă.
Ce părere aveţi despre aceste maratoane cu toată Transilvania?
Îmi plac foarte mult dar singurul lucru care nu-mi place e ora târzie de lansare dar poate aşa am fost învăţat şi poate nu e bine. Iar la ora 05:15 porumbeii mei sunt afară. Poate şi acesta e un lucru care mă dezavantajează ca să zic aşa fiind învăţat să le dau foarte devreme drumul afară porumbeilor mei.
Dar zona 2 şi 3 au cerut lansări întârziate.
Da, dar cum am mai spus eu aşa sunt învăţat pentru că în trecut au intrat şi în zona 2 porumbei în prima zi cu lansări de dimineaţă. Oricum am pornit pe acest drum şi eu sper să se continue pentru că aici se vede adevărata valoare. Eu vă spun sincer că am fost uimit ca la ultimul maraton, Aldorf, a sosit un porumbel luni dimineaţa la noi la Cugir iar în zona noastră nu erau alţi porumbei sositi. Asta arată că se poate şi în zona 2 şi 3. Iar acum când drumul e făcut nu mai trebuie să ne dăm înapoi ci să continuăm pe acest plan pentru că o să fie şi ani în care vom câştiga noi cei din zona 2 şi 3. Ar fi normal să se fixeze niste localităţi cu dată şi oră de lansare şi să nu se mai schimbe pentru a şti cum să ne pregătim porumbeii dar să rămână aceleaşi pentru câţiva ani cum fac cei din vest. Noi de ce nu am putea fi ca şi ei? Iar un lucru care mă deranjează e acela că la planul de zbor se bagă toţi. Nu mi se pare normal, ar trebui să facă planul de zbor aceia care zboară cel mai bine, care au cele mai bune rezultate.
Dumneavoastră aţi participat şi la reclemarea porumbeilor la etapa de Tenenlohe. Ce parere aveţi despre acest lucru?
Da, am participat la reclemare. E puţin de lucru dar ideea e foarte foarte bună. Ar fi bine dacă s-ar face reclemarea la acelaşi centru unde se şi îmbarcă porumbeii trimiţându-se comisii de la alte judeţe, să se scoată ideea aceea că porumbeii sunt prinşi de două ori deşi eu consider că nu îi afectează.
Cum vi s-a părut reclemarea la centrul Aleşd? Pentru că multă lume zice că porumbeii au fost loviţi cu bâte, pene smulse şi altele.
Am auzit şi eu de la cineva de la Aiud că porumbeii au fost loviţi cu bâta şi m-am speriat de cele auzite. Eu am fost acolo şi porumbeii au fost prinşi cu mâna dar nu am vazut să fie smuls nici macar un fulg de pe porumbei dar să mai fie loviţi???!!!
Aceste lucruri au pornit de la cei invidioşi şi care s-au simţit cu musca pe căciulă cum se spune. Iar cum vorba circulă repede au ajuns zvonurile rele şi la cei din zona noastră. Pot să spun cu mâna pe inimă că a decurs totul ca la carte şi am fost întâmpinaţi la Alesd cu un bograci excelent! Un columbofil curat îşi lasă porumbeii comisiei de îmbarcare şi nu mai îl interesează de ei până la întoarcerea din concurs.
Să revenim la porumbeii dumneavoastră. Ce tratamente le faceţi?
Le fac tratamentele obişnuite după care îi vaccinez iar în timpul sezonului le fac cam la a 4-a etapă un tratament de obicei cu galamectin pentru că mi se pare a fi un antibiotic mai uşor. Sunt foarte mulţi porumbei netrataţi în maşină şi de aceea le dau acest antibiotic şi le mai dau şi lasota – picături în ochi şi nară. La porumbeii de reproducţie uneori le fac vaccin de paramixoviroză uneori nu. În rest la reproducători nici curăţenie nu le fac, produse şi tratamente nici atât. În schimb la zbor le fac şi de 2-3 ori pe zi. Am un avantaj pentru că sunt toată ziua acasă dacă nu mai am servici.
Şi cum vă descurcaţi?
Mă descurc foarte greu, cu 400 lei trebuie să mă întreţin şi eu şi porumbeii dar am avut noroc că am mai vândut un pui doi şi am putut să le mai cumpăr lor câte ceva.
Aveti vre-o firmă preferată de la care cumpăraţi produse?
Electrolitul îl iau de la firma Natural iar vitaminele de la firma Rohnfried.
Cum vă plac porumbeii să fie la mână?
Îmi plac porumbeii cu o talie mijlocie spre mare iar femelele să fie puţin mai mari. Am o femelă care a fost anul trecut locul I la viteză palmares şi la as iar anul acesta a clasat 5 fonduri fiind o femelă cu o talie mijlocie spre mare. Şi îmi place ca un porumbel să fie bine legat.
Aici e judeţul Alba iar dumneavoastră zburaţi cu Hunedoara. Ne puteţi spune şi nouă de ce dacă se poate?
Până acum 2 ani de zile Alba zbura împreună inclusiv cu Aiud şi Blaj şi nu se ajungea niciodată la un compromis cu planul de zbor între Cugir şi Aiud. Iar acum fiecare merge pe plan separat şi se vede şi rezultatul. Acum la Alba Iulia sunt rezultate de rămâi mască înainte având doar Aiudul rezultate. Noi am hotărât să mergem cu Hunedoara fiind şi două maşini de transport şi mie personal îmi place foarte mult de conducerea asta din Hunedoara domnul Francois implicându-se foarte mult. Intermediar fac şi eu parte din ea fiind tehnic din cauză că tehnicul pe care l-am ales nu a mai putut continua probabil din cauza locului de muncă iar eu am vrut să ajut această conducere tânără.
Cum puteţi caracteriza Asociaţia Hunedoara?
Este o asociaţie în creştere şi încep lucrurile să meargă foarte bine iar taxa de zbor e mică faţă de alte judeţe. A început să crească atât ca număr de membrii cât şi ca valoare a porumbeilor şi rezultate. Francois a încurajat mult tinerii dându-le porumbei şi acest lucru îi stimulează foarte mult pe copii. El a umblat după ei şi i-a lăsat să zboare la jumătate de preţ. Astfel a reuşit să strângă o grămadă de membri. Iar tinerii deşi mai fac ei năzbâtii ne ajută mult la îmbarcare la multe dintre ele eu doar trebuie să-i privesc cum încarcă lăzile şi să mă bucur când îi văd cât entuziasm au în ei.
Despre F.C.P.R. ce părere aveţi?
Singurul lucru care mă deranjează este acela că nu se mai poate lua etapa până în 600 km la demifond. Mi-ar plăcea tare mult să revină cum a fost înainte şi să se poată lua şi la demifond etapele până în 600 km. În rest pot să spunem că suntem într-o creştere foarte mare de membrii şi s-au făcut multe lucruri extraordinare de când e noua conducere şi noul preşedinte.
Puii cum îi zburaţi?
Puii participă la toate etapele de zbor din toamnă în rest nimic special.Cei care sunt buni rămân iar cei răi, bolnavi sau cu unele probleme ascunse se pierd.
Vă mulţumim pentru amabilitate şi vă dorim mult succes în continuare.

De Vlad Fildan

Interviu-George Vochin

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:23:44 +0000

Spuneţine câteva cuvinte despre dumneavoastră domnule Vochin.
Mă numesc George Vochin sunt din Craiova şi mă ocup de un service auto şi un magazin alimentar care sunt proprietate personală.

De când aveţi această pasiune pentru porumbei? Şi cum a apărut această pasiune?
Această pasiune pentru porumbeii voiajori o am de trei ani. Înainte să am porumbei voiajori aveam viorii care se înălţau foarte sus. Am ajuns să cresc porumbei voiajori pentru a le arăta prietenilor mei că ştiu să mă ocup şi de voiajori deoarece aceştia tot timpul mă tachinau că nu sunt în stare să concurez cu voiajorii. Având o situaţie materiala destul de bună am început să investesc foarte mult în porumbi iar primul meu porumbel voiajor achiziţionat a fost tatăl porumbelului campion pe ţară la fond palmares. După care am luat câteva ţepe de la diverşi columbofili şi atunci m-am decis să achiziţionez porumbei din afară. Aş vrea să mai spun că de când m-am apucat de acest sport stau aproape tot timpul acasă înainte fiind aproape tot timpul prin cluburile din Bucureşti cu un alt anuraj faţă de cel actual. Acum sunt plecat doar când merg să achiziţionez porumbei din străinătate. Îmi petrec toată ziua printre ei.
Când au apărut primele rezultate?
Primele rezultate au apărut din primul meu an când am concurat cu puii reuşind să fac doi porumbei cu norma la pui din 10 câţi erau pe întreaga asociaţie. După aceea în sezonul cu maturii, în primul meu sezon cu maturii am reuşit să fac 54 de norme. Încă din primul an am început să concurez la toate categoriile şi am reuşit să ocup locul 51 la AS şi 54 la Viteză maturi Naţional. În al doilea an am reuşit să fac 170 de norme. La primul fond din al doilea an de când am început să concurez cu porumbeii am avut pierderi foarte mari şi am considerat că porumbeii pe care îi deţin nu sunt ceea ce caut eu aşa că am plecat spre occident să achiziţionez porumbei de calitate de la Antoon & Luci van der Wegen, Erik Limbourg, Jos Vercamen şi alţii. Anul acesta am reuşit să urc atât în clasamentul judeţean cât şi în cel naţional reuşind să fac peste 300 de norme. Anul acesta cred că sunt pe ocul 3 naţional la General maturi şi locul 6 la General Palmares.
Ce porumbei deţineţi în prezent?
În present deţin porumbei originali de la Antoon & Luci van der Wegen, Erik Limbourg, Jos Vercamen , Chris van der Velden, Schreurs-Hauben, Jelle Jellema, Peter van der Merwe, Gyselbrecht, Dirk van Dik, Herbots, Bertie Champuis şi alţii.
Ce categorie de concursuri preferaţi?
Aş minţi dacă aş spune că am o categorie preferată, îmi plac toate în aceeaşi măsură. Am voliere construite separate pentru fiecare categorie faţă de anii trecuţi când concuram cu toţi din aceeaşi volieră.
Ce număr de porumbei deţineţi?
Am aproximativ 200 de porumbei aici fiind incluşi şi reproducătorii şi puii.
Cum vă este organizată crescătoria?
Am trei voliere separate una fiind destinată porumbeilor de fond şi maraton iar celelalte două pentru porumbeii de fond de o zi şi viteză-demifond şi mai am o volieră pentru porumbeii achiziţionaţi din străinătate fii din porumbei Primus Inter Pares şi porumbei de maraton în general.
Ce sumă aţi investit până în prezent în porumbei?
Cu exactitate nu pot să vă spun dar undeva în jurul a 50.000 de euro.
Ce metodă de joc folosiţi?
Zbor la văduvie atât cu masculii cât şi cu femelele ei participând la întreg planul de zbor tocmai de aceea foarte mulţi porumbei fac norma la general şi general palmares.
Când ai un porumbel care mai are nevoie de o etapă bună îl motivezi în vre-un fel?
Când am un porumbel de top la primele etape îi opresc femela acasă exact acelaşi lucru făcându-l şi anul acesta cu masculul care cred că o să fie locul 3 General Maturi Naţional. O altă metodă care dă roade este să pun un mascul în boxă cu femela porumbelului care are nevoie de o etapă bună şi să îl las să-şi găsească femela cu alt mascul în boxa sa.
Folosiţi produse la porumbei şi dacă da ce produse?
Folosesc foarte mult prousele firmei Rohnfried şi aici mă refer doar la patru produse- Ascorbal, Avipharm, K+K praf şi foarte mult mumm, cam două cutii pe săptămână.
Faceţi antrenamente cu porumbeii între concursuri?
Da, cei care sunt jucaţi la viteză şi demifod sunt duşi de două ori pe săptămână la antrenament.
A fost cineva care te-a învăţat despre columbofilie sau ai deprins tu totul pe parcurs?
A fost cineva care m-a învăţat multe despre columbofilie şi a fost tandemul meu în primii mei doi ani dar anul acesta am renunţat. El se numeşte Parcea. Datorită faptului că porumbeii,crescătoria şi totul era al meu am zis să renunţ şi să concurez singur să văd cum e şi a fost bine. Iar acuma am învăţat foarte mult de la Fraţii Marica ce înseamnă fondul şi pregătirea pentru fond.
Ce mancare primesc porumbeii dumneavoastră?
Porumbeii mei primesc numai mâncare de la Verselle Laga specifică fiecărei perioade a anului adică mâncare pentru concurs, năpârlire etc.
Puii participă la concursuri?
Particip cu întreg lotul la concursurile cu puii doar anul acesta făcând excepţie pentru că am avutprobleme cu paramixoviroza deşi i-am vaccinat şi am fost nevoit şă sacrific peste 40 de pui. Cu toate acestea am participat cu 13 pui şi am reuşit să ocup locul doi pe judeţ la viteză pui.
Pe viitor ce planuri aveţi în materie columbofilă?
Primul lucru pe care mi-l doresc este să plec în Belgia şi Olanda să achiziţionez 10-15 porumbei de fond şi maraton doar fii din superstaruri la Barcelona şi celelalte concursuri internaţionale de mare fond dar şi câţiva de viteză demifond. Acum să vedem şi în ce măsură vor da roade aceste achiziţii combinate bineânţeles şi cu noroc că altfel poţi tu să fii foarte priceput dacă nu ai şi norocul de partea ta.
Noi vă dorim multă baftă şi cât mai multe succese pe viitor.
Vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu la toată lumea care iubeşte porumbeii.

De Vlad Fildan

Interviu-Mâniosu Octavian Sorin

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:21:24 +0000

Pentru început spuneţi-ne câteva date despre dumneavoastră.
Mă numesc Mâniosu Octavian, am 36 de ani şi sunt de profesie tehnician dentar în Craiova.

De cât timp aveţi acesată pasiune pentru porumbei?
Această minunată pasiune o am de prin clasa I , primi mei porumbei au fost două perechi de jucători primiţi cadou de la un unchi de al meu. După care am renunţat la aceştia şi mi-am adus doar voiajori fiind porumbeii mei prefeaţi.
De când concuraţi cu porumbeii voiajori?
Primul meu an în care am concurat cu porumbeii voiajori a fost anul 1991.
Ce fel de categorii preferaţi?
Am zburat toate categoriile iar cele mai bune rezultate le-am avut la viteză, demifond, general dar de 2 ani încerc să zbor doar fond şi maraton, în acest sens pot să spun că primii porumbei achiziţionaţi cu sânge de fond şi maraton au fost în anul 2001, 4 pui Rijchard de la domnul Vasiliu după care am mai cumpărat un mascul ungur tot de la domnul Vasiliu acesta fiind importat de la Szabo Gheizo din Ungaria dovedindu-se ca fiind şi cel mai bun reproducător cumpărat de mine până în prezent. La început am concurat cu porumbei de la Băileşti neavând posibilitatea să zbor de la Craiova. Era foarte greu pentru că trebuia să fac naveta şi acest lucru se vedea cel mai bine la rezultatele mele pentru că nu puteam să mă ocup cum trebuia de porumbei şi să îi pregătesc pentru concursuri cum mi-aş fi dorit. Dar de 2 ani am reuşit să îmi construiesc o crescătorie foarte aproape de Craiova şi aşa pot să spun că îmi este mult mai uşor.
Ce metodă de joc aveţi?
Zbor doar la văduvie atât femelele cât şi masculii.
Ce program aveţi pentru a pregăti porumbeii de văduvie?
Pentru început aceştia sunt lăsaţi să crească o serie chiar două de pui înainte de a-i trece la văduvie ei fiind liberi toată ziua neavând nici un program.
Când sunt trecuţi la văduvie?
În ultimii 2 ani fiind axat numai pe fond şi maraton aceştia sunt trecuţi la văduvie înainte de ultimul concurs din ţară ca pe primul fond să fie motivaţi şi să intre în formă. După ce trec la văduvie sunt ţinuţi la program dar nu unul foarte strict cu ore fixe de zbor în jurul crescătoriei doar seara făcând excepţie când îi scot pe toţi afară forţat la zbor cât mai târziu. Au parte de antrenamente înaintea concursurilor o dată chiar de două ori pe săptămână şi acest lucru mi se pare foarte benefic văduvilor.
Ce trucuri de motivare folosiţi pentru un porumbel cu rezultate dar care mai are nevoie de încă o etapă bună pentru a realiza o normă?
Nu încerc să fac nici un artificiu pentru că eu cred că mai mult rău le fac decât bine. Încerc să îi las să zboare cât mai simplu fără să îi stresez. Fiecare porumbel trebuie să fie la concurs etapă de etapă.
Între etapele de fond angajaţi porumbei la concurs?
Dacă este o etapă mai scurtă până în 200 km îi angajez iar dacă este peste 200 prefer să merg eu cu ei la unu două antrenamente de 50-60 km pentru a-i ţine în formă până peste două săptămâni când este următorul fond. Aici aş specifica că la aceste antrenamente nu am nici zile nici ore fixe.
Ce hrană primsc porumbeii dumneavoastră?
Porumbeii mei primesc doar hrană cumpărată iar după ce sun trecuţi la văduvie doar hrană de concurs Super Star Plus combinată cu Gery Plus. Folosesc şi produse de întreţinere dar nu mă interesează firma ci calitatea şi randamentul pe care îl dau la porumbei aceste produse.
Ce tratamente faceţi porumbeilor?
Fac tratamentele de bază începând cu cel de paraziţi interni, tricomonoză, coccidioză,căi respiratorii urmate de vaccinul contra paramixovirozei.
În timpul sezonului de concursuri daţi antibiotice porumbeilor?
Da, le dau a treia zi de la sosirea din concurs timp de două chiar trei zile un produs numit fosbac.
Puii dumneavoastră sunt angajaţi la concursuri şi dacă da câte etape?
Particip întreg planul de zbor cu puii şi dacă s-ar putea şi peste plan! Am participat anul acesta cu alte judeţe chiar şi la Odessa 600 km dar pentru că a fost o diferenţă de o lună între ultima noastră etapă şi aceassta de Odessa puii nu au venit chiar aşa de bine cum mi-aş fi dorit eu Oricum per ansamblu anul acesta a fost unul mai greu ca şi anul trecut.
Cum vă este compartimentată crescătoria?
Noua crescătorie de la Craiova are o lungime de 8 metri şi o lăţime de 3 metri iar de la sol este ridicată 1 metru. Are trei compartimente mari şi un hol în faţă. Compartimentul principal are 4 metri lungime şi este destinat masculilor văduvi cu un coridor în faţă de un metru lăţime. Iar celelalte două compartimente sunt destinate unul femelelor văduve iar celălalt puilor. În toate compartimentele am grătare şi în boxe şi pe jos şi am şi un sistem pentru a face întuneric în crescătorie la momentul necesar. Am un singur sputnik pe unde intră toţi porumbeii în culoar de acolo fiind dirijaţi fiecare spre compartimentul lor.
Ce număr de porumbei deţineţi?
La vechea crescătorie am 7 perechi de matcă şi 20 de porumbei care au rămas după concursuri aceştia nemaiconcurând de anul viitor. La Craiova am în total 50 de porumbei dintre care 20 de maturi şi 30 de pui.La primul concurs de fond de anul acesta am avut un număr de 58 de porumbei şi de la noua crescătorie şi de la vechea crescătorie pentru că am participat din ambele crescătorii. A fost foarte greu pentru că făceam 70 km navetă dar m-a ajutat foarte mult şi tatăl meu. Oricum aveam ceas electronic dar trebuiau anunţaţi porumbeii aşa că tatăl meu mi-a fost de mare ajutor.
Care sunt liniile de porumbei de care sunteţi cel mai mulţumit?
Cel mai mulţumit sunt de acel porumbel unguresc cumpărat de la domnul Vasiliu care este de origine janssen şi un porumbel bringman
Povestiţi-ne o întâmplare de care vă aduceţi aminte din viaţa dumneavoastră columbofilă.
La concursul de Chelm de anul acesta am avut parte de o etapă dificilă, nu prea intraseră mulţi porumbei şi deja se făcuse seară, orice speranţă de a mea dispăruse dar spre surprinderea mea o femelă de 1 an a reuşit să ajungă acasă tocmai când mă pregăteam să plec fiind constatată la ora 21:35. O altă întâmplare asemănătoare de anul acesta la etapa de Bielsc II cu distanţa de 930 km tot o femelă de un an a reuşit să sosească acasă în prima zi la ora 21:10 aceea femelă reuşind să facă norma la fond şi maraton tineret clasând o etapă de Chelm şi două de Bielsc. Aş vrea să mai spun încă o întâmplare frumoasă de anul trecut când la o etapă de Prezmil m-a sunat tatăl meu pe la ora 05:15 să îmi spună că am un porumbel sosit pe crescătorie iar eu i-am zis să meargă să vadă dacă a fost constatată de ceas. M-a sunat după aceea să-mi spună că a fost constatată la ora 00:42 dar în clasament conform regulamentului a fost trecută la ora 05:00. Aici se vede atasamentul porumbeilor faţă de crescătorie şi devotamentul de care dau dovadă.
Vă mulţumim pentru amabilitate şi vă dorim multă baftă pe viitor.

De Vlad Fildan

Interviu-Marta Daniel

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:19:43 +0000

Domnule Marta de cât timp aveţi porumbei?
De porumbei voiajori mă ocup din anul 2007 până atunci fiind un împătimit al porumbeilor standard. Aveam 300 de porumbei standard, chiar şi acum mai am câţiva, unul dintre ei fiind porumbelul meu de suflet care va rămâne la mine până când va muri.

Şi cum aţi trecut la porumbei voiajori?
Venind de la expoziţia de porumbei de ornament din Braşov pe drum un prieten mi-a zis ,,hai să zbori şi tu cu porumbeii’’ la care eu am râs crezând că el glumeste. Eu acasă aveam câţiva porumbei voiajori pe care îi ţineam drept doici pentru porumbeii standard. Şi în 2006 am concurat cu acei porumbei la îndemnurile prietenului meu. Aşa a început totul, am prins microbul şi nu a mai fost nici o cale de întoarcere. În 2007 am pornit şi am început cât se poate de serios. Din acel an am concurat serios cu rezultate notabile reuşind să ocup locul 1 Naţional la categoria Crescător Pui, locul 5 Maraton Tineret şi locul 17 Fond Tineret.
Ce porumbei deţineţi în prezent?
Am porumbei Janssen, Emiel Denys, Van Loon, George Bool, George Carteux majoritatea fiin aduşi direct de la acesti mari crescători.
Care dintre aceştia ţi-au dat cele mai bune rezultate?
Spre surprinderea mea, 2 porumbei nemţi pe care îi ţineam ca şi doici fiind cumpăraţi din piaţă de la Monor. În primul an mi-au dat 4 pui ocupând locurile 1,3,5,7 pe Arad iar în următorul an o femelă din aceşti 4 pui a luat 12 cupe judeţene din care 10 cupe de locul 1 şi cea mai importantă cupă fiind locul 1 la nivel naţional la categoria General Palmares Tineret. Această femelă am zburat-o doar 2 etape anul acesta ocupând locul 3 la Viteză Palmares Maturi pe judeţul Arad.
Ce sistem jucaţi cu porumbeii?
Anul acesta am încercat să zbor văduvie. Fiind la început nu prea am avut mai realizări nepricepându-mă la această metodă de zbor. Primele etape a mers totul foarte bine, am fost foarte mulţumit mai ales de sosirile femelelor dar după primul fond i-am lăsat împreună, pe natural şi s-a cam încheiat sezonul pentru mine.
Câţi porumbei deţineţi?
În jur de 500-600 din care cam 350 sunt pui de anul acesta.
Ce tratamente faceţi porumbeilor atât în timpul sezonului competiţional cât şi în extrasezon?
La lotul de zbor tratez în prima săptămână după sosirea din concurs de tricomonoză, a doua săptămână de căi respiratorii iar a treia săptămână de salmoneloză. În extrasezon, adică în timpul iernii fac prima dată deparazitarea internă după care încep cu tricomonoza, coccidioza, căile respiratorii şi salmoneloza tratamentul fiind făcut câte o săptămână pentru fiecare boală din cele mai sus enumerate cu pauză şi vitamine între ele.
Care crezi că fost secretul pentru care ai ajuns într-un timp aşa de scurt în top?
Dragostea de porumbei şi dorinţa de performanţă m-au făcut să ajung unde am ajuns, dar cel mai greu este să te menţii acolo sus. Un factor important în acest sport este norocul fără de care poate, nu aş fi fost aşa de sus. Prin multă muncă, perseverenţă, noroc şi porumbei de calitate orcine poate ajunge sus într-un timp foarte scurt.
Ce recomandaţi uni începător?
Recomand tuturor începătorilor să pornească cu multă răbdare în acest sport pentru că e foarte greu să ajungi sus şi să rămâi acolo din primul an în care concurezi cu porumbeii. Ar fi bine ca pentru început să zboare puii toamna cu asociaţia iar cu acei porumbei care rămân după concursuri să participe anul următor la etapele de viteză şi demifond pentru că etapele de fond şi în special cele de maraton sunt pentru adevăraţii profesionişti. După ce vor căpăta experienţă vor putea aborda şi aceste etape de maraton puţin mai usor.
Ce trucuri folosiţi pentru a motiva un porumbel care are câteva etape bune ?
Mari trucuri nu am dar înainte de fiecare etapă duc porumbeii la două antrenamente cam la 30 km şi la masculul sau femela care are nevoie de o etapă bună îi las perechea acasă să o găsească în boxă la întoarcere. Am mai încercat şi unele trucuri sau motivări pe care le-am citit de pe internet unele cu rezultat altele fără. Iar în anii trecuţi când am ieşit campion naţional nu făceam nimic, nici un truc şi veneau foarte bine porumbeii. Puii îi zbor pe semisexe adică semivăduvie. În timpul săptămânii îi despart iar joia înainte de îmbarcare îi las împreună. La fel ca şi maturii puii merg la două antrenamente săptămânal iar cei care vin în faţă vor face echipa pentru concursul următor.
Totuşi cum aţi pregătit porumbeii pentru anul acesta ţinând cont că aţi zburat pentru prima dată văduvia?
Am luat un program de pe internet. 104 zile înainte de prima etapă am împerecheat porumbeii şi i-am lăsat să scoată o serie de pui. La 14 zile după ce au eclozat ouăle am mutat femelele în compartimentul lor şi cu 50 de zile înainte de prima etapă i-am împerecheat din nou şi i-am lăsat să depună ouăle după care i-am desperecheat din nou şi am început văduvia mergând pe acest sistem până la etapa de Scharding. Lunea, marţea şi miercurea le dădeam mâncare sport, joia şi vinerea înainte de îmbarcare le dădeam seminţe mici, sâmbăta la sosire le dădeam mâncare depurativă iar duminica dietă şi mi-a mers foarte bine. Zburam cam 200 de porumbei şi clasam la fiecare etapă peste 60%. Produse am folosit doar de la firma Rohnfried.
Spune-ne câteva cuvinte despre clubul de la Ineu din care faci şi tu parte.
Clubul de la Ineu a luat înfiinţare în anul 2007 atunci fiind doar 7 membrii care zburau cu asociaţia Arad iar în present suntem în număr de 50 de membrii.
Cum aţi reuşit să creşteţi numărul de membrii aşa de mult?
Crescători de porumbei erau tot timpul dar din cauza distanţei prea mari până la centrul de îmbarcare de la Arad mulţi nu concurau cu porumbeii pentru că nu îşi permiteau să meargă până acolo. Noi am creat condiţii la Ineu şi le-a fost mult mai usor tuturor să se înscrie în club şi să participle la concursuri.

De Vlad Fildan

Interviu-Gătăjescu Florin

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:17:53 +0000

Pentru început daţi-ne câteva date despre dumbeavoastră.
Mă numesc Gătăjescu Florin, am 32 de ani, sunt de profesie avocat şi membru columbofil de la vârsta de 7 ani adică de 25 de ani, din anul 1984. Şi efectiv mă ocup de porumbei din acest sezon datorită faptului că tatăl meu a decedat am decis să continui eu creşterea porumbeilor voiajori în ultimii ani fiind preocupat mai mult de creşterea porumbeilor de ornament.

Tatăl meu a avut porumbei de la vârsta de 10 ani aşa că eu m-am născut printre porumbei. Până după revoluţie aveam în curte numai porumbei voiajori aşa că aceştia au fost pe tot parcursul vieţii mele prin preajma mea. După revoluţie eu am început să achiziţionez porumbei de agreement. Am reuşit astfel să particip la sute sau chiar mii de îmbarcări şi desigilări încă de la vârsta de 7 ani până să trec la porumbeii de agreement. Concuram încă de la acea vârstă pe numele Gătăjescu+Fiul.
Ce linii de porumbei aveaţi atunci? Aveaţi şi porumbei importaţi?
In anii 1980 rezultatele pe care le-am obţinut împreună cu tatăl meu erau din porumbei locali craioveni zburaţi la fond şi maraton metişaţi cu porumbei importaţi de tatăl meu din linii de Stichelbout, Delbar aduşi prin intermediul unor prieteni din zona Dortmund. Prin aceste combinaţii au ieşit toţi porumbeii cu rezultate bune în acea perioadă în Craiova.
Care este categoria pe care o preferaţi?
Cu siguranţă fondul şi maratonul sunt categoriile mele preferate niciodată viteza şi demifondul dar îmi place mult şi generalul aşa că trebuie să joc şi etapele de viteză-demifond.
Cum vă este structurată şi compartimentată crescătoria?
Anul acesta am construit o nouă crescătorie ea fiind împărţită în două compartimente pentru reproducători cu câte 16 perechi cu porumbei care se pretează la fond şi maraton şi 16 perechi pentru etapele mai scurte de o zi. La lotul de zbor am destinate 3 compartimente şi unul pentru pui iar pentru femelele văduve voi improviza anul acesta un compartiment. În acest moment am 6 compartimente per total pe circa 120 metri pătraţi.
În perioada anilor 1990 cum concuraţi cu porumbeii?
Concuram doar la natural nefiind cunoscută în acea perioadă metoda văduviei şi nici nu dispuneam de o hrană la fel de diversificată ca în present. Această metodă se preta perfect în acea perioadă la concursurile de marathon.
În present dumneavoastră cum concuraţi?
Din anul competiţional 2010 vreau să încerc metoda văduviei pentru că înlocuind anul acesta crescătoria veche cu cea nouă nu am reuşit să particip la prea multe concursuri deoarece am învăţat foarte greu păorumbeii în noua crescătorie. Noile instalaţii pe care le-am făcut în noua crescătorie le-am făcut special pentru văduvie aşa că de anul viitor voi putea pune în practică această metodă de joc.
Care credeţi că sunt avantajele şi dezavantajele văduviei?
În mod clar avantjul principal este motivarea porumbelului iar forma lui poate fi ţinută pe o perioadă mai îndelungată. Dacă un porumbel văduv urmează un program strict,impus, regulat pentru organismul lui categoric va avea rezultate mult mai bune decât un porumbel care îşi face de cap. Un alt avantaj este faptul că multă lume practică această metodă şi dacă nu adopţi cât mai repede această metodă evident eşti pus în inferioritate cu metoda natural în special la etapele scurte.
Care sunt liniile de porumbei care v-au dat cele mai mari satisfacţii dealungul anilor?
Combinaţia de Stichelbout – Delbar cu porumbei autohtoni au dat cele mai bune rezultate la nivel naţional şi internaţional dar şi porumbei janssen combinaţi cu alte linii dar aici mă refer la trecut iar anul tercut am avut o femelă în expoziţia naţională de la Oradea la Maraton cu origini Brakhuist. Mai am şi câţiva porumbei din Austria de la un roman stabilit acolo care merg deasemenea bine. Bineînţeles pe lângă aceştia mai am şi porumbei aduşi mai recent.
Care sunt noile achiziţii ale dumbeavoastră, de la ce crescători aţi adus porumbei?
Am adus mai recent porumbei provenind de la crescători care joacă fond şi maraton şi anume de la Emil Denys, Lothar Lessmeister, Andrei Lietare, Nowen Passen, Matijs Desmet etc. dar am mai adus şi porumbei de viteză – demifond pentru a face categoria general de la Koopman, Van Loon, Kampuis, Ludo Clasens pe undeva porumbei care au la bază linia jansen. Cam acestea sunt noile achiziţii iar în toamnă aş vrea să mai achiziţionez câţiva porumbei din Germania de la Familia Freialdenhofen, P+H Brokamp şi probabil ceva de la Kipp şi Fiul. Cu aceste achiziţii vreau să mă opresc pentru că devii din columbofil ţinător de porumbei, cumpărător şi acest lucru nu e avantajos sportului. Voi selecta urmaşii lor şi voi trage o concluzie în privinţa acestora.
Ce hrană le daţi porumbeilor?
Folosesc doar hrană la sac importată de la firmele Rohnfried, Paloma, Versele Laga bineânţeles în funcţie de sezon şi de necesităţile porumbeilor.
Folosiţi produse de întreţinere la porumbei?
Bineânţeles pentru că fără ele nu poţi face performanţă. În principal folosesc de la firma Rohnfried dar şi de la alte firme unele produse care mi se par mai bune şi nu le găsesc în gama Rohnfried. Nu poţi face columbofilie de performanţă fără să foloseşti produse pentru că dacă nu îi ajuţi pe porumbei după 3-4 etape începi să rămâi fără porumbei.
Ce tratamente le faceţi porumbeilor dumneavoastră?
Le fac tratamentele obişnuite de tricomonoză, coccidioză, căi respiratorii, paraziţi interni şi vaccinurile pentru paramixoviroză şi salmoneloză. În timpul concursurilor la sosirea porumbeilor folosesc antibiotice alternatv pentru tricomonoză, coccidioză şi respiratorii dacă este nevoie pentru că pot lua foarte uşor boli de pe maşina de transport şi astfel încerc să previn acest lucru.
Aveţi o igienă de farmacie în crescătorie sau nu daţi importanţă prea mare acestui aspect?
Nu dau prea mare importanţă igienei dar nici nu pot spune că nu fac curăţenie la porumbei deloc, timpul nu îmi permite să fac curăţenie în fiecare zi dar am pe cineva care de două ori pe săptămână face curat în întreaga crescătorie şi dezinfectează. Nu am pus grătare pe jos în crescătorie tocmai pentru a nu cădea în panta aceea că dacă am grătare le fac curat de două ori pe an. Aşa cum omul are nevoie de curăţenie aşa are nevoie şi porumbelul.
Puii participă la întreg planul de zbor sau îi menajaţi?
Particip cu puii la toate etapele anul acesta reuşind să mă situez pe locul I la categoria Viteză Pui pe judeţ. Întradevăr are un punctaj mai mare dar anul acesta am avut etape destul de dure cu puii true dintre ele fiind peste 300 km. Pe viitor sper să ajungem la o înţelegere în privinţa planului cu puii pentru că noi trebuie să îi şcolim şi să facem etape mai uşoare faţă de anul acesta. Sunt curios să văd dacă acest pui va mai face ceva anul viitor.
Ce planuri de viitor aveţi?
De doi am achiziţionat nişte porumbei cu origini bune zic eu de la care sper ceva şi tocmai de aceea acesta este planul meu pe viitor să verific aceşti porumbei. Voi încerca să abordez cu aceşti porumbei categoriile general şi fond cu precădere şi pe viitor maratonul pentru că în present deţin doar porumbei tineri cu care nu cred că am prea mari şanse la maraton. Şi o să încerc să le ofer porumbeilor toate condiţiile necesare pentru a face performanţă.
Povestiţi-ne o întâmplare frumoasă de care vă aduceţi aminte.
Da, este vorba despre porumbelul care a fost anul trecut locul I pe zona noastră la Maraton Tineret şi a participat la expoziţia naţională de la Oradea la această categorie, este o întâmplare deosebită, faptul că acest porumbel a reuşit la o etapă de maraton anul trecut într-un concurs foarte greu să câştige acel concurs deşi mai avea o singură clasare până atunci şi porumbei cu ştate vechi nu erau nicăieri. A fost o etapă în care ne-a surprins acest porumbel deoarece acesta când era mic a avut şi ceva probleme de sănătate cu puţină difterovariolă şi nu ne aşteptam să claseza dar să şi câştige acel concurs. Este o femelă primită cadou de la domnul Stanciu,consangvină, tardivă care are multă voinţă şi putere. Acest porumbel nu a arătat nimic ca şi pui şi chiar am vrut să-l eliminăm împreună cu tatăl meu când am luat puii toamna la mână. O altă întâmplare care ne dovedeşte voinţa ieşită din comun a porumbeilor s-a petrecut anul acesta la concursurile cu puii când la o etapă destul de dificilă nu au sosit prea bine porumbeii iar a doua zi de dimineaţă la ora 08 când am mers să dau de mâncare la porumbei era o negură, ploua şi sulfla un vânt de nu-ţi venea să ieşi afară un pui mă aştepta pe volieră tot ud să îi dau drumul înăuntru. Acea întâmplare mi-a lăsat un gust foarte plăcut.
Vă dorim mult success în continuare!
Vă mulţumesc.

De Vlad Fildan

Interviu-Dr. Ghica Paul

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:15:10 +0000

Pentru început daţi-ne câteva cuvinte despre dumbeavoastră.
Mă numesc Ghica Paul, locuiesc în localitatea Slatina judeţul Olt şi sunt de profesie medic primar ginecolog dr. în ştiinţe medicale şi aşa cum toţi oamenii au câte un hoby am şi eu încă din copilărie un hoby şi anume PORUMBELUL.

În copilărie eram atras de porumbeii de ornament care plăceau ochiului, ulterior fiind atras de porumbelul voiajor. Desigur pe tot parcursul vieţii am întâmpinat nenumărate obstacole în special în perioada liceului şi facultăţii deoarece eram plecat de la casa părintească unde îmi erau porumbeii. Reuşeam să-i văd din când în când dar pasiunea şi dragostea pentru ei nu mi-a încetat niciodată. În perioada adolescenţei îmi strângeam banii pe care îi primeam de la părinţii mei pentru a-mi cumpăra porumbei şi nimic altceva. Pe perioada facultăţii făceam economii din bani primiţi de la părinţi pentru a merge în piaţa Obor din Bucureşti să îmi achiziţionez porumbei călători în special tineret pentru a reuşi să îi obişnuiesc la casa părintească unde ţineam porumbeii bineînţeles rămâneam şi fără o parte din ei care plecau. După ce casa părintească a fost demolată s-a ivit o perioadă mai critică pentru că porumbeii s-au pierdut cu totul. Părinţii mei şi-au construit o nouă casă într.un alt loc iar eu am rămas o perioadă fără porumbei. A fost un moment psihic greu pentru că fără să vrei în perioade de linişte, reflexie sau chiar când citeşti ceva îţi aduci aminte din ceva din hobiul respectiv. După câteva periglinări în care nu am putut să refac columbăria din pricina serviciului Bucureşti-Craiova-Paris am întrerupt activitatea propriu zisă dar porumbelul mi-a rămas în suflet. Aceasta a fost o parte din începutul vieţii mele, după care m-am retras acasă asta întâmplându-se cam acum 25 de ani şi am intrat în legătură cu columbofilii existenţi care erau deja asociaţi cu ceilalţi din tot judeţul adică zona Caracalului Corabiei şi Balşului, erau deja asociaţi în cluburi iar la nivel de judeţ l-am găsit preşedinte pe Vasile Ion un bun columbofil cu o crescătorie şi o putere materială deosebită după care la 2-3 ani am urmat eu ca şi preşedinte. În toată activitatea mea columbofilă, deşi nu pot să spun că a fost una foarte extraordinară, am avut un principiu acela al unităţii, al colaborării şi al respectului reciproc. Pot să spun că acest principiu am reuşit să îl implementez în judeţul nostru pentru că unii columbofili care erau mai recalcitranţi au reuşit să aibe comportamente decente. Îmi aduc aminte de o situaţie când pentru a descoperi metodele prin care un columbofil încerca să ne fure la cronometrare am plecat de la o premiză logică, acel crescător îşi trimitea copilul la fiecare etapă la mine să vadă dacă mi-au venit porumbeii. Şi la un concurs de Brăila unde avem 300 km. copilul a venti la mine cam la 2 ore după ce fuseseră eliberaţi porumbeii să mă intrebe dacă mi-a venit ceva iar eu l-am minţit spunându-i că mi-au venit ştiindu-i că au ceva necurat în activitatea lor. La desigilarea ceasurilor vine cu 3-4 porumbei sosiţi în 2 ore de la 300 km., eu văzând acestea i-am spus că fură pentru că nu e posibil să vină porumbeii în 2 ore de la 300 km în situaţia respectivă. Desigur la un concurs am fost inopinant la el acasă şi l-am prins cu frauda şi l-am exclus 5 ani din viaţa sportivă. Acuma văd că a început să îşi revină şi s-a înscris din nou în asociaţia noastră. Deci, dacă vrei să fii corect şi să ai respect reciproc se poate. Aceasta este deviza mea şi cum vă spuneam se pare că şi prin acest caz care vi l-am relatat arată că se poate. Această asociaţie a fost o asociaţie unită până în momentul în care un columbofil din Caracal a fost prins furând la cronometru pe care desigur l-am exclus pe 5 ani iar după aceea am intrat relativ în normal. Dar după aceea s-a înfiinţat UCPR care i-a tentat pe columbofili cu cotizaţii mai mici, cu diplome şi alte premii iar în aceste condiţii Caracalul a dat startul migrării columbofililor către aceasta federaţie lucru care se menţine şi la ora actuală în Caracal, adică o parte din caracaleni pleacă spre profesionişti pe când toată Corabia, un club întreg s-a mutat la profesionişti. La un moment dat columbofilii dându-şi seama de nişte aranjamente care se petrec acolo în sensul inexactităţii locului de lansare şi premieri şi sosiri în masă a porumbeilor de la concursuri şi-au ridicat şi ei problema şi au văzut că sunt nişte enormităţi mai ales la cele două concursuri de Moscova cu o distanţă aeriană aproximativă de 1500 km. unde mai mult de jumătate din porumbei au sosit la columbării. Belgienii şi olandezii ar sări în sus să vadă că o etapă de Barcelona cu distanţe maxime de 1200-1300 km. ar fi făcută praf de o etapă de Moscova, un pseudoconcurs care exprimă o stare de spirit rea a conducătorilor respectivi. Nu aş vrea să comentez prea mult dar totuşi noi am rezistat ca nişte amatori deşi nu îi văd pe ei nişte profesionişti, mai degrabă noi(FCPR) profesionişti şi ei (UCPR) amatori. Pentru că noi respectăm nişte reguli oarecum stricte şi o decenţă a concursului.Şi totuşi cu 20 de ani în urmă când am preluat conducerea judeţului nostru eram cam 50 de membri iar la ora actuală suntem peste 180. Constatăm în ultima perioadă un flux deosebit al tinerilor care devin membrii columbofili şi am încecat ca şi o cloşcă să îi strângem pe lângă noi cei cu experienţă. În ultima perioadă însemnând ultimul an de concurs am avut relaţii frăţeşti cu reprezentanţii şi columbofilii judeţului Dolj şi am făcut ani dearândul concursuri împreună până când anul trecut nişte interese poate meschine susţinute de columbofili de vază din Bucureşti au făcut ca această colaborare să se rupă, ca şi atare concursurile de anul acesta au fost de o mai proastă calitate. Vă pot spune că sunt peste 30 de ani de când este înfiinţată asociaţia columbofilă locală. Dacă la început erau cluburile complet separate, nu exista această unitate ulterior ea s-a cristalizat şi zic eu nu au întârziat nici rezultatele. Despre mine aş putea să vă spun că porumbelul reprezintă pentru mine o relaxare, o linişte şi poate aşa mi s-a părut mie că după ce stau puţin printre porumbei parcă pot să lucrez la profesia mea cu mai multă forţă. Nu am alergat niciodată după rezultate excepţionale dar pot să spun că mi-au plăcut totuşi atunci când ele au existat. Sunt adeptul curselor de mare distanţă. Dacă am reuşit câte ceva am reuşit cu porumbei foarte buni pentru că timpul pentru mine a însemnat un impediment fantastic în sensul că eu trăiesc de pe urma profesiei nu de pe urma porumbeilor, ei trăiesc de pe spatele meu, aşa că nu mi-am neglijat niciodată profesia şi de porumbei mă ocup mai puţin dar având în vedere calităţile lor mi-au adus o mulţumire sufletească cât de cât şi aş vrea să dau câteva exemple de porumbei pe care i-am îndrăgit.Însă înainte aş vrea să enumăr câţiva concurenţi de soi ai judeţului nostru cum ar fi Şerbănescu Eugen, Vasile Ion care au participat la olimpiade cu porumbei la categoria standard şi pe campionul naţional la categoria Fond şi Fond palmares cu acelaşi porumbel în anul 2000 respectiv 2001 Toloş Ion. Aş vrea să precizez că cel mai mult am înndrăgit porumbeii de linie Pier Dordin alături de JULES Rijchard şi Jos Thone.
Iată câteva serii de porumbei îndrăgiţi de mine alături de rezultatele lor:
O femelă cu seria de inel 3 din anul 1989, mare concurentă de viteză în anul 1992 a ocupat locul I pe ţarăla categoria viteză iar locul II a fost ocupat tot de o femelă de-a mea cu seria 175016 şi împreună aceste două femele au participat la olimpiada din Las Palmas din anul 1992. O altă femelă cu seria 11 din anul 1991 cu origine Dordin care avea o constituţie mai masivă a participat în lotul naţional datorită rezultatelor bune obţinute şi datorită aspectului masiv la categoria Standard în olimpiada de la Bassel. Am beneficiat în acea perioadă de serii mici la porumbei datorită contribuţiei mele la fabricarea inelelor de aici trăgându-se seriile mici de la inele. Femela cu seria 380629 din 2006 la concursul de yarling, tineret din anul 2007a ocupat locul I Fond Tineret pe asociaţie, locul 10 Fond Maraton Tineret Naţional şi locul 43 Fond Tineret Naţional o femelă de linie Jos Thone. În acelaşi an femela 380652 din 2006, tot la tineret a ocupat locul II pe asociaţie la Fond Tineret şi locul 100 Fond Tineret Naţional. O parte din porumbeii mei de un an participă la toate fondurile şi maratoanele din an inclusiv la etapa de Varşovia cu distanţa aproximativă de 950 km. Aici s-ar mai putea adăuga şi alţi porumbei care au făcut rezultate în alte crescătorii desigur porumbei proveniţi de la mine.
Ce categorie predomină în judeţul dumneavoastră?
Majoritatea columbofililor din judeţul nostru preferă fondul. Şi la mine în crescătorie cam majoritatea porumbeilor sunt de fond şi maraton din liniile Herbots, Florizone, Jos Thone, Marcel De Meyere, Rijkards şi alţii.
Ce vârstă predomină în asociaţia dumbeavoastră?
O medie de vârstă nu pot să vă dau cu exactitate dar cu siguranţă predomină tineretul.
Cum vi se pare sportul columbofil în ultimii 10 ani la nivel naţional?
Eu cred că este în continuă ascensiune dar sunt şi unele mari impedimente pentru mine cum ar fi concurenţa neloială prin apariţia unor federaţii, altele decât cea naţională cât şi cea a profesioniştilor care realizează de multe ori o concurenţă neloială poate şi prin faptul că la nivelul FCPR-ului au început să apară anemozităţi datorită unor persomaje care practic nu ar trebui să procedeze în felul în care procedează şi îşi văd interesul personal deasupra interesului columbofiliei române, dar să sperăm că trendul va fi continuu ascendent şi copii de-ai noştri vor avea parte de vremuri mai bune pentru că în prezent sunt unele probleme cu cheltuielile pentru întreţinerea porumbeilor.
Care sunt problemele columbofiliei române şi ar trebui schimbate?
Cea mai mare problemă după mine este problema de caracter, individualismul unor columbofili care ţin foarte mult la aspectul ca să nu îi zic câştigul personal într-un sport atât de frumos şi liniştit. Ca şi parte organizatorică mi se pare foarte greşită atitudinea prin care CNS ar trebui întrunit măcar o dată pe an în cei 4 ani ai unei legislaturi pentru că eu cred că dacă CNS s-ar întruni mai des altele ar fi şi rezultatele pe plan naţional. O altă problemă organizatorică ar fi că alegerile generale s-au desfăşurat la începutul anului de nouă legislatură adică prin luna februarie-martie. Eu consider că mai benefic ar fi dacă aceste alegeri s-ar petrece odată cu Expoziţia Naţională sau cel târziu în luna ianuarie ca să îi dai posibilitatea forului conducător nou ales să acţioneze foarte rapid pentru a se desfăşura concursurile în anul respectiv bine. La noi dacă alegerile se fac în luna februarie-martie noua conducere nu are timpul material necesar să îşi impună punctul de vedere.
Prezentaţi-ne o întâmplare pe care a-ţi trăit-o în cariera dumneavoastră columbofilă.
Aş vrea să prezint pe scurt o întâmplare mai recentă pe care am surprins-o împreună cu un prieten columbofil când la un concurs eram la plajă pe malul Oltului crezând că porumbeii nu vor sosi chiar aşa repede şi cum stăteam la soare am zărit un porumbel care din înaltul cerului şi-a strâns aripile şi a plonjat în olt să se adape. În glumă i-am zis prietenului meu că acela este porumbelul meu şi am şi primit telefoane de la un prieten care ne-a anunţat că au început porumbeii să sosească. M-am îndreptat în grabă spre casă iar când am ajuns acasă am fost surprins să văd un porumbel de-al meu ud pe piept şi cap sosit de la acel concurs. Acest lucru m-a făcut să cred că acel porumbel pe care l-am zărit adăpându-se a fost al meu deşi avea mai puţin de 5 km până la crescătorie.
Dacă aţi fi Dumnezeu pentru o zi ce aţi schimba în sportul columbofil?
Egoismul şi răutatea din acest minunat sport.
Vă mulţumim pentru amabilitatea şi timpul acordat şi vă dorim multe realizări şi succese pe viitor.
Şi eu vă mulţumesc şi vă mai aştept cu plăcere pe la Slatina.

De Vlad Fildan

Interviu-Domnul Peto Janos

admin — Wed, 17 Mar 2010 17:12:08 +0000

Spuneţi-ne câteva cuvinte despre dumeavoastră.
Mă numesc Peto Janos, sunt din judeţul Bihor localitatea Oradea, am 52 de ani, sunt căsătorit şi am 2 copii şi un nepot.

De unde aveţi această pasiune pentru porumbeii voiajori?
Porumbei am de foarte mult timp dar membru columbofil în cadrul Asociaţiei Columbofile ,,Voiajorul Bihor’’ sunt din anul 1980. Primul contact cu porumbeii l-am avut la vârsta de 10-11 ani când unchiul meu care la rândul lui a fost columbofil mi-a dăruit 2 porumbei. Iar de atunci am rămas cu această minunată pasiune.
Ce categorii de concurs preferate aveţi?
Categoriile preferate de mine sunt fondul şi maratonul, iar în acest sens de 2 ani de zile m-am axat exclusiv pe aceste două categorii. La începuturile mele în columbofilie am participat şi la etapele de viteză-demifond dar nici decum nu mi-au intrat la suflet. La etapele de fond şi maraton am participat întotdeauna cu plăcere. Din păcate în anii trecuţi dinainte de 2000 nu prea am avut maratoane în planul de zbor al judeţului decât o etapă poate şi nu prea am reuşit să fac performanţă. În anul 1988 am ocupat locul II la o etapă de Magdenburg – 922 km care de altfel a şi fost prima mea realizare la maraton. Dar au urmat ani în care au fost puţine maratoane şi nu prea am reuşit să ies în evidenţă. Iar pe vremea aceea nu erau aşa de organizate categoriile cum sunt acuma. Dar totuşi am concurat la maratoane din anul 2002 cu Ungaria.
Povesti-ţi-ne câteva rânduri despre această experienţă a dumneavoastră.
În anul 2002 am hotărât să particip la etapele de maraton cu Ungaria pentru că am mulţi prieteni columbofili maghiari care m-au invitat să particip cu ei la maratoane. Am acceptat mai ales că problemele de comunicare nu au fost un impediment eu ştiind să vorbesc limba maghiară perfect. Am participart timp de 5 ani cu mari pierderi şi puţine rezultate deoarece toate etapele le-am avut peste 1200 km faţă de prima zonă unde distanţele erau de 800-830 km. Cu diferenţă de km nu am avut şanse şi de multe ori nici nu băgam clema în ceasul constatator pentru că eu la desigilare trebuia să am o comisie din 4 oameni din conducere iar de multe ori aceştia nu veneau la desigilare. Clasări tot am reuşit să fac chiar şi în primii 50 dar diferenta dintre primul crescător şi mine era prea mare ca să mă pot bate pentru locul I.
Cum de aţi renunţat să mai participaţi cu Clubul Maraton din Ungaria la astfel de etape?
Motivul e unul foarte simplu, au inceput să se facă şi la noi etape adevărate de maraton şi am putut să particip cu multă plăcere. Dar totuşi am de gând să mai încerc să concurez cu Clubul Maraton din Ungaria pentru că rezultatul de la Barcelona din anul 2005 când am reuşit să ocup locul 5 pe Ungaria cu o distanţă de 1700 km nu-l voi uita niciodată.
Ce linii de porumbei aveaţi la începutul dumneavoastră în columbofilie şi ce linii deţineţi în prezent?
La început aveam porumbei de toate felurile în general porumbei pripăşiţi, fără origine. Dar prin 1985 aveam un prieten mai învârstă care avea un frate stabilit în Germania şi avea voie să-l viziteze o dată la doi ani şi atunci aveam ocazia să luăm porumbei din Germania de la Fabri, Delbar, Josef Lang iar apoi din Ungaria. Am ajuns să cunosc columbofili din Ungaria prin intermediul unui porumbel pripăşit la mine pentru că eu am scris la Federaţia Maghiară seria porumbelului respectiv şi am primit răspuns cu adresa crescătorului căruia îi aparţinea acel porumbel. Am luat legătura cu acesta şi ne-am făcut vizite reciproce chiar şi în prezent suntem foarte buni prieteni. Aşa am reuşit să aduc porumbei de calitate din Ungaria. În anul 1989 am fugit în Ungaria şi am vândut toţi porumbeii. În 1990 am revenit în ţară şi m-am reapucat de această pasiune cu mare greutate.
Acum ce linii de porumbei deţineţi?
În prezent baza sunt Aardeni mai am van bruane, fari, 2 nepoţi din Kleine Didi, van den poel dar baza sunt ardeni, fiecare pereche are o parte arden şi încă o altă linie.
Care credeţi că sunt cei mai buni porumbei de maraton?
Părerea mea e că cei mai buni sunt ardeni în special la concursurile grele cu caniculă şi pe distanţe cât mai lungi. Niciodată etapele de maraton nu au fost uşoare aşa că ardeni sunt porumbeii care se pretează cel mai bine la astfel de etape, cel puţin la mine în crescătorie.
Cum vă este compartimentată crescătoria?
Am 35 de boxe pentru masculi şi mai am 1,5/2m pentru 35 de femele. Puii au un compartiment separat de 2,70/2 m plus o crescătorie pentru reproducători unde deţin în jur de 10-12 perechi.
Ce sistem folosiţi la lotul de zbor?
Zpor porumbeii la văduvie totală adică atât masculii cât şi femelele. Împerechez lotul de zbor pe 20 martie după care depun ouăle şi îi las să crească fiecare pereche câte 1-2 pui pentru că nu din toate ouăle ies câte 2 pui. Iar în jurul datei de 15 mai vor fi despărţiţi din nou urmând să încep antrenamentele cu ei. Fac în jur de 10 antrenamente începând de la 30 km până la 220 km individual după care particip la a patra etapă din planul de zbor a asociaţiei ( o etapă de demifond – 400 km, până atunci nu îi angajez nici o etapă cu asociaţia) urmând să îi angajez la primul fond peste 2 săptămâni de la această etapă. După care continuu din 2 in 2 săptămâni să îi angajez la etapele de fond şi maraton. Văduvii nu se văd înainte de îmbarcare, doar când sosesc de la antrenamente pentru că nu am pe cine să las acasă să îi despartă şi când vin de la concurs. În funcţie de greutatea concursului îi las să stea împreună de la câteva ore până la o zi întreagă.
Între concursuri duceţi porumbeii la antrenamente?
Da. Le fac în jur de 2-3 antrenamente pe săptămână undeva la 80 km de mers cu maşina.
Ce mâncare folosiţi la lotul de zbor în sezonul competiţional?
Porumbeii mei mănâncă mâncare de văduvie cu puţină mazăre, cam 1%, şi mai multă măzăriche care completează mazărea, mazărea find mai greu de digerat. Porumbeii folosesc foarte multă energie când digeră de aceea încerc să înlocuiesc cu altceva mazărea iar măzărichea conţine foarte multă albumină esenţială pentru concursurile grele. Încerc să le dau porumbeilor mâncare care germinează deoarece mâncarea care nu germinează nu conţine multă energie. Cel mai important când cumperi mâncare pentru porumbei este ca aceasta să fie foarte curată şi să germineze dacă o pui la încolţit.
Cum motivaţi lotul de zbor?
Cea mai bună motivaţie este văduvia după aia mai poţi face motivaţie în cuib cu un desert cum ar fi cânepa, alunele dar pe boxă să le dai acest desert şi alunele să nu fie în cantitate prea mare, 2-3 boabe per porumbel sunt suficiente înainte cu 2-3 zile de îmbarcare seara după ce primesc mâncarea obişnuită.
Porumbeii de 1 an cum îi jucaţi?
Porumbeii de un an participă la antrenamentele efectuate de mine plus etapa de demifond după care trebuie să participe la 3-4 fonduri indiferent dacă clasează sau nu. Nu dau importanţă sosirilor porumbeilor tineri. Nu angajez porumbei de un an la nici o etapă de maraton, ce mai lungă la care participă fiind o etapă de 735 km. Cei care nu clasează nu vor fi eliminaţi pentru că la 2 ani pot fi porumbei de vârf. Bineînţeles nici nu tolerez un porumbel care vine întârziat tot la 1-2 săptămâni de la concurs. Un asemenea porumbel nici nu are ce căuta în crescătorie deoarece el a coborât undeva şi poate să îţi aducă boală între porumbei chiar în sezonul de concurs iar acest lucru trebuie evitat cu orice preţ.
Iar maturii?
Maturi trebuie să participe la 2 fonduri şi 3 maratoane.
Am observat că porumbeii de 1 an care vin în mijlocul clasamentului la fiecare etapă la 2-3 ani vor fi cei mai buni zburători.
Ce tratamente faceţi porumbeilor?
Tratamente nu prea fac numai când e cazul dar vaccinez anual contra salmonelozei şi paramixovirozei. Încerc pe cât posibil să folosesc produse naturale şi în special multe ciaiuri din cât mai multe plante pe care le cumpăr de la farmacia umană. Pot să mai spun că dau pentru paraziţi interni cât şi externi ivermectin, picăturile acelea pe ceafă. Folosesc acest produs de 2 ori pe an şi sunt foarte mulţumit de ce rezultate dau. De 5 ani le folosesc încontinuu.
Cam câţi pui vă lăsaţi pentru zbor?
Îmi las pentru mine cam 60 de pui pe care îi antrenez personal până la 150-200 km după care vor participa cu asociaţia. La fel ca şi la porumbeii de un an nu mă interesează sosirile. Puii trebuie să acumuleze experienţă.
Aţi făcut ceva special femelei care anul trecut a fost locul 2 la Maraton Maturi şi masculului care anul acesta fost locul 1 Maraton Maturi?
Toţi porumbeii primesc acelaşi tratament, aceeaşi motivaţie, hrană şi antrenamente. Nu le fac nimic special pentru că la aceste etape trebuie multă sănătate, hrănire adecvată, porumbei de calitate şi mai puţin motivaţie dacă nu le ai pe primele enumerate. Cuşca lui e o motivaţie destul de mare, dacă un porumbel nu se simte în largul lui în cuşcă nu va face nici rezultate remarcabile.
Folosiţi semiîntunericul la porumbei în timpul sezonului?
În timpul sezonului după amiază fac semiîntuneric lotului de zbor în special pentru a sta liniştiţi, pentru a se odihni foarte bine. Când este semiîntuneric în crescătorie atunci porumbeii se odihnesc cel mai bine pentru că nu se mai agită prin cuşcă. Fiecare stă pe boxa lui şi se odihneşte.
Selectaţi puii la ,,mână’’ când îi înţărcaţi?
Îi selectez iar cei care au defecţiuni sunt eliminaţi.
Care credeţi că sunt cei mai valoroşi pui? Cei din primele serii sau cei tardivi?
Am avut pui tardivi care la un an şi doi ani au dat rezultate foarte bune şi am avut şi pui din primele serii care au avut realizări de succes aşa că în concluzie pot să spun că nu contează din ce serie este scos ci contează din ce porumbei este scos. Contează foarte mult pentru ca un porumbel să dea rezultate să fie din generaţii întregi de porumbei zburaţi cu rezultate foarte bune. Aşa ai cele mai mari şanse să scoţi un pui bun.
Folosiţi produse pentru porumbei?
Folosesc în mare parte doar produse naturale de la firma Rohnfried si Belgica de Werd cum ar fi drojdia de bere, electrolit. Foarte mulţumit am fost de Usnegano care cred că este un produs excelent dar şi de entrobak şi avidress plus.
Ce părere aveţi de Clubul Maraton din România?
Am o părere foarte bună dar aş vrea să subliniez că cei din zona 2 şi 3 sunt dezavantajaţi pentru că şi eu am zburat cu cei din Ungaria şi am văzut pe proprie experienţă cât este de greu să câştigi un concurs dacă stai în zona 2 şi 3. Mi-ar fi plăcut să continue dar asta este. Sper să avem un număr mare de participanţi la maraton în 2010 şi să concurăm toată partea de vest împreună cu un număr de porumbei cât mai mare.
Vă mulţumim pentru amabilitate şi vă dorim multă baftă în continuare.

Crescatoria Freialdenhofen si fii

admin — Wed, 17 Mar 2010 16:58:31 +0000

Pentru inceput prezentatine cateva cuvinde de cand ati inceput sportul columbofil?
Tatal nostru a avut porumbei de mic copil, de peste 50 de ani. Iar noi pot sa spun ca am crescut alaturi de porumbei, tatal nostru concurand cu porumbeii de pe atunci.

La ce categorii zburati ?
Ne-am specializat doar pe fond si maraton dar am zburat si viteza-demifond cu rezultate bune.
Ce porumbeidetinetii ?
Avem porumbei Simons, Bolting, Van del Poel iar de cei Simons suntem cei mai multumiti. In anul 2003 am ajuns sa zburam cam 25% demifond si 75% fomd si maraton iar in prezent ne-am axat porumbeii doar pe fond si maraton.
Ce este important ca sa ai rezultate de top ?
In primul rand porumbeii. Acestia trebuie sa aibe o musculatura foarte buna iar noi sa le oferim conditii cat mai bune cu o mancare adecvata care este la fel foarte importanta iar ca sa ajungi sa ai rezultate de top trebuie sa fii in varf cu mai multe generatii. Foarte important este ca un porumbel sa fie cat mai aproape de AS. Si sa nu uitam de sanatatea porumbeilor care la randul ei este extrem de importanta.
Concurati porumbeii la distante mici inainte de etapele de fond si maraton ?
Da. Doar sa ii antrenam. Nu ne intereseaza clasarile la aceste etape.
Care credeti ca ar trebui sa fie cea mai scurta distanta de maraton ?
Cu siguranta peste 850 km. Pot sa spun ca o etapa de 700 este o etapa mai mult de demifond decat de maraton unde un porumbel bun de demifond poate foarte usor castiga o astfel de etapa.
S-a scazut norma FCI la maraton la 700 km. Ce parere aveti ?
O parere foarte proasta. Preferam sa o ridice la 900nu sa o scada la 700. Maratonul trebuie sa fie maraton !
Zburati alaturi de nume mari din Germania cum ar fi domnul Kipp si domnul Lothar Lessmeister. Sunt curios ce distanta aeriana e intre dumneavoastra la nationale si internationale ?
Cam 180 km. Dar la Barcelona e putin mai mult.
Considerati un dezavantaj distanta aceasta intre dumneavoastra ?
Nu. La un concurs de maraton nu e nici o problema. Doar la etapele scurte ar fi un dezavantaj.
Folositi produse si de la ce firme folositi ?
Folosim produse de la Dr. Peters, Backs, Belgica de Werd. Noi dam foarte mult ceai porumbeilor nostrii. Timp de 8 saptamani dam 2 zile ceai 2 zile apa. Iar tratamentele obisnuite le facem cam de 2 ori pe an.
Zburati puii ?
Da, ii zburam cam 6-7 concursuri pana la 200 km.
Dar yearlingii ?
Acestia zboara cam 2-3 etape peste 800 km. cum ar fi de exemplu Bordeaux, Bordeaux, Narbone. Cei mai buni zboara cel putin 2-3 maratoane cu rezultate bune.
Porumbeii vostri sunt specializati doar pentru cursele de maraton ?
Nu. Avem prieteni care au incrucisat porumbeii nostri si au jucat foarte bine si la 400-600km.
Ce de zbor metoda folositi ?
Vaduvia totala, adica si cu femelele si cu masculii. De exemplu acum 2 ani am avut mai multe femele ca si masculi si nu am avut nici o problema.
Faceti antrenamente inainte de etapele de fond si maraton ?
In fiecare saptamana ii ducem pana la 50 km. exceptand zilele in care e vreme rea.
Cati porumbei detineti?
Cred ca undeva la 350 cu reproducatori cu tot.
Cati dintre acestia reprezinta lotul de zbor ?
Pentru anul acesta avem 127 de zburatori.
Iar la reproductie avem 40 de masculi si 80 de femele.
Porumbeii de zbor ii antrenati fortat in jurul casei ?
Normal nu. Pentru ca incepem treptat si in fiecare saptamana crestem cate putin timpil de zbor. In luna aprilie avem oua la lotul de zbor dar nu scoatem pui de la acestia, iar in luna mai trecem la vaduvie pentru ca in lunile iunie si iulie sa fie in forma maxima.
Ca sa intre in forma trebuie sa ii antrenam treptat. Sa zboare din ce in ce mai mult : 100, 200, 300 km.
Ne puteti spune ce pretuir aveti la porumbei pentru cei interesati ?
Incepand de la 150 euro pana la 750 euro din starurile crescatoriei.
Va multumim pentru amabilitate si va dorim mult succes in anul acesta.

De Vlad Fildan

Despre noi

admin — Mon, 15 Mar 2010 00:00:31 +0000

Bine ati venit pe site-ul nostru!

Suntem Fildan Ionut 27 ani si Fildan Vladut 23 ani, doi frati pasionati de columbofilie din judetul Bihor. Aceasta pasiune o avem de mici copii cam de la varsta de 10 respectiv 6 ani ca si majoritatea columbofililor din Romania. La inceput am avut tot felul de porumbei inclusiv gutani si porumbei de ornament. Inca de cand eram copii avem multe amintiri frumoase legate de porumbei. Primele zvonuri ca porumbeii s-ar intoarce acasa de la distante mari le-am auzit de la varsta de 14 ani. Nu stiam noi prea multe de concursuri asa ca am hotarat ca impreuna cu fratele meu sa ne testam porumbeii de la 10-15 km si anume: Ionut mergea cu bicicleta sa lanseze porumbeii iar eu (Vladut) ii asteptam acasa ca sa ii cronometrez. Asa s-a instalat microbul concursurilor pentru noi. Dupa terminarea liceului fratele meu Ionut a dat la facultate si a renuntat la porumbei, acestia ramanand in grija mea pana in anul 2007. Primul an in care am participat la un concurs oficial a fost anul 2001 an in care Marius Tunduc m-a ajutat sa fac parte din crescatorii care au participat la antrenamentele cu puii din cadrul clubului columbofil 5/4 Vadu Crisului. Dupa 3 antrenamente a urmat si etapa derby unde am angajat 7 pui dar din pacate pentru mine la acea vreme nu aveam inele din anul respectiv decat pe un singur pui. Acesta a participat la respectiva etapa unde s-a clasat pe locul 28. Asa ne-am inceput activitatea columbofila. Fiind sustinuti si ajutati foarte mult de prietenul nostru Marius Tunduc in anul 2006 toamna ne-am inscris in cadrul Asociatiei Columbofile ’’Voiajorul,, Bihor urmand ca din anul 2007 sa participam la concursurile organizate de asociatia noastra. Rezultatele frumoase au aparut inca de la inceput. La sfarsitul sezonului 2009 am renuntat sa mai concurez din localitatea Grosi deoarece fratele meu s-a mutat in Livada de Bihor iar eu fiind in 2010 in ultimul an la facultate am decis sa construim o noua crescatorie la el acasa, el avand mai mult timp sa se ocupe de porumbei decat mine. Suntem atrasi cel mai mult de etapele de fond si maraton dar concuram si la celelalte. In toamna anului 2009 am construit noua crescatorie destinata doar lotului de zbor. Aceasta are 4 compartimente, doua pentru femele, 2 pentru masculi. Din anul 2008 am folosit metoda vaduviei totale adica am concurat si cu masculii si cu femelele si intentionam ca si pe viitor sa abordam aceeasi metoda. Aceasta este o scurta prezentare a noastra.

Va dorim vant in pene tuturor si va multumim ca ne-ati vizitat site-ul!